Definita cuvantului parc
PARC s. n. 1. grădină publică mare, amenajată cu arbori, peluze etc. ◊ grădină mare plantată cu arbori în jurul unei locuințe. 2. suprafață de teren închisă unde se îngrijește și se crește vânatul. 3. loc de staționare a autovehiculelor sau de depozitare a utilajelor și materialelor unei instituții, unei unități. ◊ totalitatea autovehiculelor unei întreprinderi, instituții etc.. 4. ~ electric = rețea centrală de distribuire a curentului electric. (< fr. parc)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu parc
MÂRC interj. (Pop.; în expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între mâr și mâlc. Vezi definitia »
muc și sfârc expr. excelent, de cea mai bună calitate. Vezi definitia »
surc s.n. (reg.) fusul țevii de la suveică; huludeț. Vezi definitia »
a mânca ca un porc expr. a mânca în mod dizgrațios, cu lăcomie, hărpăind și clefăind. Vezi definitia »
MONÁRC s.m. v. monarh. Vezi definitia »