EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. – Din fr. excentrique. Vezi definitia »

AÚLIC s.n. Tribunal suprem în vechiul imperiu german. [Pron. a-u-. / < lat. aulicus]. Vezi definitia »

PROGENÉZIC, -Ă adj. anterior fecundației. (< fr. progénésique) Vezi definitia »

METALÓGIC, -Ă adj. Referitor la metalogică. [< fr. métalogique]. Vezi definitia »

PALMÍTIC adj. acid ~ = acid organic semisolid, în grăsimi vegetale și animale. (< fr. palmitique) Vezi definitia »