TANGÉNT, -Ă adj. (Despre drepte, planuri) Care atinge într-un singur punct o linie, o suprafață sau altă figură geometrică, fără a o tăia. [Cf. fr. tangent, lat. tangens]. Vezi definitia »

STRINGÉNT, -Ă adj. care se impune cu necesitate, care nu suferă amânare; presant. (< it. stringente) Vezi definitia »

MORDÁNT s.m. Substanță cu ajutorul căreia se fixează vopseaua pe țesături. [< fr. mordant]. Vezi definitia »

TRABÁNT, trabanți, s. m. (Germanism înv.) Soldat din garda unui principe; halebardier. – Germ. Trabant. Vezi definitia »

INTEGRÁNT, -Ă adj. component constitutiv. ♦ parte ~ă = parte care intră cu necesitate într-un tot. (< fr. intégrante) Vezi definitia »