INTRICÁȚIE s.f. (Biol.) Amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare. [Gen. -iei. / < lat. intricatio, fr. intrication]. Vezi definitia »

ADJUDECÁȚIE, adjudecații, s. f. Act prin care se adjudecă un obiect, o antrepriză etc., la o licitație publică. – Din fr. adjudecation, lat. adjudicatio. Vezi definitia »

BEȚÍE, beții, s. f. 1. Stare de intoxicație în care se află omul beat și care se caracterizează prin amețeală, tulburare a minții etc. ◊ Beție cu stupefiante sau beție rece = stare de amețeală și de tulburare a minții, provocată de introducerea în organism a unor stupefiante. ♦ Deprindere sau patimă de a bea băuturi alcoolice în cantități mari. 2. Petrecere cu băutură; chef. 3. Fig. Stare sufletească de tulburare, de uitare de sine, cauzată de o emoție puternică. ♦ Beție de cuvinte = înșirare fără sens de cuvinte; stil umflat, bombastic. ♦ Pornire nestăpânită; furie. – Din beat + suf. -ie. Vezi definitia »

INTERLOCÚȚIE s.f. v. interlocuțiune. Vezi definitia »

OSICULECTOMÍE s. f. extirpare a osiculelor urechii mijlocii. (< fr. ossiculectomie) Vezi definitia »