PASÉTĂ, pasete, s. f. Piesă a unei mașini de tricotat care servește la conducerea firului. – Din fr. passette. Vezi definitia »

VĂGĂÚNĂ, văgăuni, s. f. 1. Loc înfundat între dealuri sau între munți; scobitură adâncă într-un munte. ♦ Fig. Încăpere strâmtă și întunecoasă. 2. Scorbură. 3. (Rar) Orbita ochiului. [Pl. și: văgăune] – Et. nec. Vezi definitia »

TÓPICĂ s.f. 1. Ordinea cuvintelor într-o propoziție sau a propozițiilor într-o frază. ♦ Parte a sintaxei care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (În retorica antică) Studiul procedeelor și al mijloacelor de argumentare generale, comune pentru expunerea unei teme. [Cf. fr. topique, lat. topica, gr. topika]. Vezi definitia »

ELÍNDĂ s. f. grindă metalică, la unele drage și la excavatoarele cu cupe, pe care se deplasează lanțul port-cupe. (< fr. élinde) Vezi definitia »

HALOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe solurile bogate în săruri. (< fr. halophyte) Vezi definitia »