MÍRĂ s. f. 1. riglă cu diviziuni speciale servind la măsurarea indirectă a distanțelor sau înălțimilor. ◊ bucată de peliculă pe care sunt imprimate linii foarte fine și luminoase, încrucișându-se în toate sensurile, și care permite o stabilire precisă a clarității imaginii fotografice sub aparatul de mărit. 2. cătare (la armă). 3. imagine-tip care servește la reglarea imaginii de televiziune. (< fr. mire) Vezi definitia »

PRĂBUȘEÁLĂ, prăbușeli, s. f. Prăbușire. – Prăbuși + suf. -eală. Vezi definitia »

DINAMOGENÉZĂ s. f. 1. producere de energie. 2. proces de producere a senzațiilor, sentimentelor sau ideilor care sporesc tonusul vital. (< fr. dynamogenèse) Vezi definitia »

CASÁTĂ, casate, s. f. Specialitate de cofetărie formată din diverse feluri de înghețată, dispuse în straturi. – Din it. cassata, fr. cassate. Vezi definitia »

RETASÚRĂ, retasuri, s. f. Defect al pieselor sau al lingourilor de metal turnate, constând din goluri formate în partea lor superioară în urma contracției metalului în timpul solidificării. – Din fr. retassure. Vezi definitia »