BOLDÍ, boldesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îmboldi. 2. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. – Din bold. Vezi definitia »

DANDI [DÉNDI] s. m. tânăr elegant, îmbrăcat după ultima modă. (< fr., engl. dandy) Vezi definitia »

șujdí, șujdésc, vb. IV refl. (reg.) a se pipernici, a slăbi. Vezi definitia »

spovedí (-désc, -ít), vb. – 1. A confesa. – 2. (Munt.) A trăncăni, a da bacalaureatul. – Var. (i)spoved(u)i, (i)spovăd(u)i și der. Sl. ipovĕdeti, sŭpovĕdeti (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 359); var. sînt înv. – Der. spovadă, s. f. (confesiune); spovedanie, s. f. (confesiune); nespovedit, adj. (nemărturisit). Vezi definitia »

vădí (-désc, -ít), vb. – 1. A acuza, a inculpa. – 2. A denunța, a pîrî, a indica. – 3. A publica, a pune în evidență, a demonstra. – Var. vedi. Sl. vaditi „a acuza” (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 442; Conev 101). Primul sens este înv. – Der. vădit, adj. (evident); vadnic, adj. (acuzator), înv.; văditor, adj. (acuzator; indicator). Cf. vădeală. Vezi definitia »