VITEZOMÉTRU s.n. Instrument folosit pentru măsurarea vitezei unui vehicul. [Et. incertă]. Vezi definitia »

GIROCLINOMÉTRU s. n. aparat giroscopic care indică înclinarea laterală a avionului. (< fr. gyroclinomètre) Vezi definitia »

HIPOCÉNTRU s.n. Centru subpământean al vibrațiilor unui cutremur; regiune din adâncul scoarței terestre de unde se propagă un cutremur. [< fr. hypocentre, cf. gr. hypo – sub, kentron – centru]. Vezi definitia »

SPIROMÉTRU, spirometre, s. n. Aparat pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. – Din fr. spiromètre. Vezi definitia »

ZOOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se închină la animale. (< fr. zoolâtre) Vezi definitia »