ȚOPÂRLÁNCĂ, țopârlance, s. f. Femeie cu apucături grosoloane; bădărancă, mitocancă. – Țopârlan + suf. -că. Vezi definitia »

GLICOZÍDĂ s. f. substanță de natură vegetală, care conține hidrați de carbon și care, prin hidroliză, dă naștere glucozei; glucozidă, heterozidă. (< fr. glycoside) Vezi definitia »

SPONGÍTĂ s.f. Piatră plină de găuri care imită buretele. [< fr. spongite]. Vezi definitia »

SINÉCTICĂ s. f. Metodă de antrenare a unor indivizi sau grupuri de indivizi în vederea rezolvării creatoare a uneia sau mai multor probleme prin stimularea intuiției, a fanteziei etc. – Din fr. synectique. Vezi definitia »

durbácă (-ắci), s. f. – 1. Cada teascului de struguri. – 2. Vas cu apă rece la alambic. Tc. dibek (Șeineanu, II, 165), cf. alb. dübek „ciubăr”. Vezi definitia »