BÁLE s. f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ◊ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori fierbinte ceva; a râvni. ♦ Materie mucilaginoasă secretată de unele glande din epiderma peștilor. ♦ Materie vâscoasă pe care o lasă melcii în urma lor. – Lat. *baba (sg. *ba). Vezi definitia »

neologismele biruinta, multumit, pamantesc, purtare Vezi definitia »

vorbe grele expr. 1. (intl.) delațiune, trădare. 2. (intl.) adevăr (recunoscut în instanță sau în fața organelor de anchetă). 3. (pop.) înjurătură, ocară; blestem. 4. reproș. Vezi definitia »

BEADLE [bi:dl], George Wells (1903-1989), genetician american. Cercetări privind crossing-over-ul. Creator (împreună cu E.L. Tatum) al conceptului de „ o genă – o enzimă” (urmare a descoperirii că genele acționează ca reglori ai celor mai mici detalii din reacțiile biochimice ale organismului, astfel încît fiecare genă este responsabilă de sinteza și rolul unei anume enzime). Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie (1958), împreună cu E.L. Tatum și J. Ledeberg. Vezi definitia »

ALUNÉLE s. f. pl. I. 1. Plantă erbacee cu flori albe, cu tuberculele și frunzele comestibile (Carum bulbocastanum). 2. (Bot.) Baraboi (1). 3. (Bot.) Coada-șoricelului. II. (Reg.) Pistrui. – Din alună + suf. -ea. Vezi definitia »