USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. Uscătorie. – Usca + suf. -ător. Vezi definitia »

RACEMIFLÓR, -Ă adj. cu flori dispuse în ciorchini. (< fr. racémiflore) Vezi definitia »

ASPERSÓR s. n. dispozitiv de irigare prin aspersiune; etalier, dispersor. (< fr. aspersoir) Vezi definitia »

izvor s. n. sg. (friz.) apă de colonie. Vezi definitia »

REFRACTÓR s.n. 1. Telescop, lunetă astronomică al cărei obiectiv este alcătuit din mai multe lentile. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin fenomenul de refracție. [Cf. fr. réfracteur]. Vezi definitia »