Definita cuvantului pelotă
PELÓTĂ s. f. 1. perniță în care se înfig ace. 2. (med.) pernă destinată a comprima o parte a corpului, în bandajele herniare. 3. joc sportiv de origine bască, între doi jucători, constând în a arunca o minge de cauciuc brut cu o rachetă (chisteră) într-un perete, de unde, ricoșând și atingând pământul, este reluată și jucată de partener; mingea însăși. 4. barcă de piele, cusută și etanșată cu seu de focă, folosită pe apele interioare ale Americii de Sud. (< fr. pelote, fr. pelota)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pelotă
zăpádă (-pézi), s. f. – Nea, omăt. Sl. zapadŭ „cădere” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 211; Conev 38), cu sensul propriu din rom. (Philippide, II, 80), cf. bg. zapad „Apus”. – Der,. înzăpezi (var. înv. zăpăzi), vb. (a se acoperi cu zăpadă; a bloca cu zăpadă un drum); zăpădos, adj. (cu zăpadă). Vezi definitia »
ciovícă (-ce), s. f. – 1. Pasăre (Strix passerina). – 2. Nagîț (Vannellus cristatus). Creație expresivă, care urmărește să imite sunetele păsării; nu este sigur dacă această creație este proprie rom. (DAR) sau vreunei limbi sl., cf. slov. čovik „bufniță,” mag. csuvika „bufniță”, (Cihac, II, 56; Skok 72); cf. it. civetta, fr. chevêche (REW 4800). Hiecke 132 și DAR cred că este vorba de o onomat. proprie rom. Vezi definitia »
SPOIÁLĂ, spoieli, s. f. Faptul de a (se) spoi; spoit1, văruială. ♦ (Concr.) Strat protector cu care se acoperă suprafața unui obiect. ♦ Fig. Însușire superficială a unor maniere civilizate, a unor noțiuni de cultură etc.; pospăială. ♦ (Peior.) Fard. [Pr.: spo-ia-] – Spoi + suf. -eală. Vezi definitia »
șoátră, șoátre, s.f. (reg.) gheată sau pantof uzat. Vezi definitia »
DUSÍNĂ s.f. Mulură cu dublă curbură, concavă la partea de sus și convexă la bază. [< fr. doucine]. Vezi definitia »