REVOPSÍ, revopsesc, vb. IV. Tranz. A vopsi din nou (în altă culoare). – Re¹- + vopsi. Vezi definitia »

REFOLOSÍ, refolosesc, vb. IV. Tranz. A da o nouă întrebuințare unor materiale, obiecte etc., după o prealabilă prelucrare. ♦ A folosi din nou un procedeu, o metodă. – Re¹- + folosi. Vezi definitia »

AGONISÍ, agonisesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a câștiga prin muncă. ♦ A strânge, a pune deoparte; a economisi. – Din ngr. agonízome (aor. agonisthika) „a lupta”. Vezi definitia »

FARSI s.n. ~Limba vorbita in Iran Vezi definitia »

bîcsí (-sésc, -ít), vb. – 1. A îngrămădi, a îndesa. – 2. A amesteca, a intercala. – 3. A încărca. – 4. A bate, a maltrata. – Var. băcsi, begsi, bucsi, bucși, îmbîcsi. Ngr. μπίγω, aorist ἔμπηξα „a introduce cu forța, a îndesa”, μπίξιμο „faptul de a îndesa” (Graur, BL, IV, 89). Explicațiile date anterior nu sînt satisfăcătoare. Cihac oscilează între două ipoteze, la fel de improbabile: din pol. buks(a), sl. bukva ‹ gr. πυξίς (Cihac, II, 31), caz în care ar fi un dublet al lui pușcă; sau din mag. buckó (Cihac, II, 485). Philippide, II, 701, îl leagă de alb. mbuš. DAR și Candrea consideră că originea sa este necunoscută, în timp ce Scriban sugerează o legătură, puțin probabilă, cu mag. buksi „tare de cap”. Pentru dublul sens „a îndesa” și „a bate”, cf. fr. bourrer. Der. bîcsai, bocsai, bucșai, adj. (durduliu, rotofei); pentru semantismul căruia cf. îndesat; bucsău, s. m. (arbust, Spartium iunceum); îmbîcseală, s. f. (amestecătură, promiscuitate, dezordine); bigosi, v. ghibosi. Vezi definitia »