Definita cuvantului pendul
PENDÚL s. n. 1. corp solid care poate oscila în jurul unui punct fix sau al unei axe fixe; (p. ext.) dispozitiv, piesă a unui mecanism care prin oscilație reglează mișcările unei mașini sau ale unui instrument. 2. element de rezemare cu două articulații, folosit la poduri. 3. tip de corp de iluminat suspendat printr-o tijă. (< fr. pendule, lat. pendulus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pendul
vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cmc sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW (sursa:noul cod rutier,legea 49/2006) Vezi definitia »
produsul autolizei (dezintegrarii) celulelor si a tesuturilor plantelor si microorganismelor dupa moartea acestora, sub actiunea enzimelor proprii. Vezi definitia »
asaúl (-li), s. m. – Căpetenie a unui escadron de cazaci. Tăt. asaul (tc. yasaul), cf. rus. asaul. Vezi definitia »
ARBÚSCUL s. m. 1. tufă mică cu aspect de copăcel; arbore mic. 2. (anat.) organ foarte mic, ramificat ca un arbore. (< fr. arbuscule, lat. arbuscula) Vezi definitia »
a se juca cu focul expr. a se expune în mod inutil unui risc; a-și asuma riscuri mari. Vezi definitia »