SCABROZITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este scabros; vorbă, atitudine, faptă scabroasă. [Cf. fr. scabrosité]. Vezi definitia »

HÚȘTE s. f. pl. (Reg.) Tărâțele care rămân în fundul putinei cu borș după acrirea acestuia; drojdie de borș. – Din ucr. husca. Vezi definitia »

cîte adv. – În grupuri de, în serii de; cîte trei; toate îmi vesteau cîte o supărare (Negruzzi). – Unul cîte unul. – Căte odată. – De-a ’ncîtelea. Gr. ϰατά, cu fonetismul alterat de confuzia ușor de făcut cu cît (Densusianu, Hlr., 163; Candrea-Dens., 362; REW 1175; DAR); cf. v. it. cad(uno), fr. cha(que), cat., sp., port. cada. Cata intrase în lat. populară, cu sensul de secundum vel iuxta (Silos 66). Unele dicționare (de ex. DAR) îl confundă cu desăvîrșire cu cît; totuși, confuzia nu este posibilă, nu numai pentru sensul special al lui cîte, ci și pentru că acest ultim cuvînt este totdeauna invariabil. – Comp. cîteși, adv. (toți împreună; exprimă o funcție distributivă). Vezi definitia »

cu mâinile curate expr. legal. Vezi definitia »

ILIZIBILITÁTE s. f. starea a ceea ce este ilizibil. (< fr. illisibilité) Vezi definitia »