întărâtăciós, întărâtăcioásă, adj. (reg., înv.) care întărâtă. Vezi definitia »

MIRACULÓS, -OÁSĂ adj. 1. care are caracterul unui miracol; minunat, uimitor, extraordinar. 2. cu efecte excepționale, care face minuni. ◊ (s. n.) totalitatea elementelor supranaturale care intervin în basme și legende. (< fr. miraculeux, lat. miraculosus) Vezi definitia »

îmbuibăciós, îmbuibăcioásă, adj. (înv.; despre mese) care îndoapă, care ghiftuiesc. Vezi definitia »

CĂRNÓS, -OÁSĂ, cărnoși, -oase, adj. 1. Care are multă carne; musculos. 2. (Despre fructe, frunze, tulpini) Cu mult miez. – Lat. carnosus. Vezi definitia »

VERTIGINÓS, -OÁSĂ adj. Foarte rapid, care se petrece cu mare iuțeală. [< lat. vertiginosus, cf. fr. vertigineux]. Vezi definitia »