ZBIR, zbiri, s. m. Om aspru, crud, brutal. ♦ (Rar) Agent fiscal; zapciu. – Din fr. sbire, it. sbirro. Vezi definitia »

BIR, biruri, s. n. 1. Impozitul principal perceput în statele feudale românești de la țărani și meșteșugari; p. gener. (pop.) impozit. ◊ Expr. A da bir cu fugiții = a dispărea, a fugi (în mod laș) dintr-un loc. 2. (Înv.) Tribut. – Din magh. bér. Vezi definitia »

SABÍR s.n. Limbă de circulație în bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol și cuvinte arabe. [< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști]. Vezi definitia »

GAMBÍR s. m. plantă grimpantă subtropicală, din ale cărei frunze se obține un extract tanant, folosit ca astringent. (< lat. gambier, germ. Gambir) Vezi definitia »

COMANDÍR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir. Vezi definitia »