CLASTOMANÍE, clastomanii, s. f. (Med.) Înclinație morbidă de a distruge sistematic toate obiectele întâlnite. – Din fr. clastomanie. Vezi definitia »

RADIOTELEMETRÍE s. f. Determinarea distanței dintre un obiect și un reper dat, folosind undele radio. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélémétrie. Vezi definitia »

AUTOTERAPÍE s.f. Vindecare pe cale naturală a unei boli, fără ajutor medical. [< fr. autothérapie, cf. gr. autos – însuși, therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

CINEANIMÁȚIE s. f. Cinematografie de animație. [Pr.: -ne-a-] – Cine[matografie] + animație. Vezi definitia »

MORFONEMÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază structura materială a componentelor vocabularului. (< morfo- + /fo/nemie) Vezi definitia »