VELEITÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care are veleități. [Pron. -le-i-. / < fr. velléitaire]. Vezi definitia »

contrár s. n., pl. contrárii; adj. m., pl. contrari, f. contrară, pl. contrare Vezi definitia »

LUNÁR, -Ă, lunari, -e, adj. 1. Referitor la intervalul de timp de o lună (II); (și adv.) care se produce sau apare o dată pe lună; mensual. 2. (Rar) Propriu lunii (I), de lună, ca luna (de luminos, de feeric etc.). – Din fr. lunaire, lat. lunaris. Vezi definitia »

ÎNDRUMÁR s. n. (Rar) Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar. Vezi definitia »

JUGULÁR, -Ă adj. Care aparține gâtului, care ține de gât. ◊ Venă jugulară (și s.f.) = venă principală a gâtului, care adună sângele din cap și din gât. [< fr. jugulaire, cf. lat. iugulus – gât]. Vezi definitia »