PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. (Livr.) 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. ♦ (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario. Vezi definitia »

METAZOÁR, metazoare, s. n. (La pl.) Subregn de animale constituite dintr-un număr mare de celule variate ca structură și diferențiate funcțional; (și la sg.) animal care face parte din acest subregn. [Pr.: -zo-ar-] – Din fr. métazoaire. Vezi definitia »

ACQUIS COMUNITAR s. n. „Acquis-ul comunitar este ansamblul de drepturi și obligații asumate de statele membre ale Uniunii Europene, normele juridice ce reglementează activitatea Comunităților Europene și a instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare.” Termenul „acquis” provine din limba franceză și înseamnă „ceea ce s-a dobândit”. Vezi definitia »

MOLÁR, -Ă adj. Referitor la mol. ◊ Concentrație molară = molaritate. [Cf. fr. molaire]. Vezi definitia »

PERMINVÁR s. n. Aliaj de nichel și cobalt sau de nichel, cobalt și molibden, cu permeabilitate magnetică mare, folosit în industria electrotehnică. – Din fr. perminvar. Vezi definitia »