REGLÁJ, reglaje, s. n. (Tehn.) 1. Mod de realizare a reglării; p. ext. reglare. 2. (Mil.) Determinare, precizată prin tragere, a elementelor necesare pentru nimicirea unui obiectiv. – Din fr. réglage. Vezi definitia »

MUIÁJ s.n. Loc de ancorare (într-un port). ♦ Manevra de aruncare a ancorei. [Pron. mu-iaj. / < fr. mouillage]. Vezi definitia »

PARTÁJ s.n. 1. Împărțire a unei moșteniri între persoanele îndreptățite s-o stăpânească, făcută de o instanță judecătorească sau de succesori între ei. 2. Folosirea aceluiași canal de frecvențe de emisiuni de către mai multe stații de radioemisiune. [Pl. -je. / < fr. partage]. Vezi definitia »

TONÁJ s. n. 1. masă, greutate a unui corp exprimată în tone. 2. capacitatea totală de încărcare a unei nave, exprimată în tone- registru. ◊ greutatea maximă a încărcăturii pe care o poate suporta un vagon, un autocamion. (< fr. tonnage) Vezi definitia »

BRIGANDÁJ s.n. Tâlhărie, hoție la drumul mare. [< fr. brigandage]. Vezi definitia »