tărtácă, tărtáce, s.f. (reg.) dovleac. Vezi definitia »

SPARCÉTĂ s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze imparipenate, cu flori roșii-trandafirii și cu fructele păstăi, cultivată ca nutreț. [Var. sparchetă s.f. / după fr. esparcette]. Vezi definitia »

DISCORDÁNȚĂ s. f. 1. lipsă de armonie. ◊ nepotrivire, dezacord. 2. (geol.) dispoziție neparalelă a unor straturi noi față de altele mai vechi. (< fr. discordance) Vezi definitia »

LENTÍLĂ s. f. 1. piesă optică transparentă și cu suprafețele curbate, care refractă razele luminoase. ♦ ~ electronică = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinații de magneți și de electromagneți, care poate modifica traiectoriile electronilor; o ~ de contact = lentilă din materie plastică, ce se aplică direct pe globul ocular pentru corectarea vederii. 2. inel metalic de legătură între două țevi de metal, sau între o țeavă și un perete de metal. 3. lupă. 4. incluziune în sol de forma unei lentile (1). (< fr. lentille) Vezi definitia »

INTUMESCÉNȚĂ s.f. 1. Umflătură. 2. Undă pozitivă, creștere locală a nivelului unei ape. [< fr. intumescence, cf. lat. intumescentia]. Vezi definitia »