Definita cuvantului cloanță
CLOÁNȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cloanță
OCEANÍDĂ s. f. (mit.) nimfă a mării. (< fr. océanide) Vezi definitia »
CORIORETINÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a coroidei și a retinei. [< fr. chorio-rétinite]. Vezi definitia »
pantárcă, pantárce, s.f. (reg.) bibilică, pichere, câță. Vezi definitia »
tîngă (-gi), s. f. – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. Sl. tąga (Tiktin). Înv. și Mold.Der. tîng, adj. (mîhnit, necăjit), Mold., rar.; tîngui, vb. (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din sl. tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); tînguială, s. f. (jelanie, plîngere); tînguios (var. tînguielnic), adj. (trist, mîhnit, necăjit); tînguitor, adj. (trist). Vezi definitia »
PLOIȘOÁRĂ, ploișoare, s. f. (Rar) Ploicică. [Pr.: plo-i-] – Ploaie + suf. -ișoară. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z