GÁBLU s.n. Fronton triunghiular ascuțit care încununează un portal (în special în arhitectura gotică). [< fr. gable]. Vezi definitia »

RETÁBLU s.n. (Arhit.; în bisericile catolice) Panou vertical sculptat și pictat, așezat în spatele altarului. [< fr. retable, cf. sp. retablo]. Vezi definitia »

heblu s.m. 1.întuneric total într-un spațiu închis; 2.[în teatru]momentul dintre scene sau acte în care scena este cufundată în întuneric Vezi definitia »

CLU s. n. partea cea mai reușită a unui spectacol, a unei serbări etc.; punct de atracție, de interes; haz, șic. (< fr. clou) Vezi definitia »

CINECENÁCLU, cinecenacluri, s. n. Atelier de creație al cineaștilor amatori. – Cine[ast] + cenaclu. Vezi definitia »