fâșcâitúră, fâșcâitúri, s.f. (reg.) șuierătură, fluierătură. Vezi definitia »

CHICÍURĂ (‹ bg.) s. f. Fenomen hidrometeorologic manifestat prin depunerea de granule de gheață albicioasă și poroasă, formate prin sublimarea vaporilor de apă, pe obiecte subțiri (ramuri, conductori aerieni etc.) în condiții de timp calm sau cu vînt slab cu ceață și cu temperaturi sub -15 ºC. Vezi definitia »

GIRÁFĂ s.f. 1. Mamifer patruped erbivor, cu gâtul foarte lung, care trăiește în savanele Africii. 2. Suport de microfon care permite diferite deplasări ale acestuia. [< fr. girafe]. Vezi definitia »

RENÉTĂ s. f. instrument recurbat pentru curățirea copitelor la cai. (< fr. rénette) Vezi definitia »

PIROBALÍSTICĂ s.f. Disciplină care studiază aruncarea proiectilelor prin arderea unor substanțe capabile să le dea impulsul necesar. [< fr. pyrobalistique]. Vezi definitia »