schelítă s.f. (reg.) boală care duce la o slăbire excesivă. Vezi definitia »

SIDÉLCĂ, sidelci, s. f. (Reg.) Perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului pentru ca animalul să nu se rănească. – Din ucr. sidelka, rus. sedelka. Vezi definitia »

bármaniță s. f., g.-d. art. bármaniței; pl. bármanițe Vezi definitia »

SĂSOÁICĂ, săsoaice, s. f. Femeie care face parte din populația săsească. – Sas¹ + suf. -oaică. Vezi definitia »

DANTÚRĂ, danturi, s. f. 1. Totalitatea dinților unei persoane; p. ext. felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții; dentiție. ◊ Dantură (falsă) = proteză dentară. 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule (roți dințate, freze, broșe etc.). – Din fr. denture. Vezi definitia »