1.Fiintă cicălitoare. Vezi definitia »

râmboácă s.m. (reg.) om grosolan, tont. Vezi definitia »

CĂPĂȚẤNĂ, căpățâni, s. f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (Ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpățână de varză. 4. Nume dat unor obiecte de formă conică. Căpățână de zahăr. – Lat. pop. capitina. Vezi definitia »

BRONHOMICÓZĂ s. f. inflamație a bronhiilor, provocată de ciuperci patogene. (< fr. bronchomycose) Vezi definitia »

MEZOFÍTĂ, mezofite, adj., s. f. (Plantă) care se dezvoltă în regiuni cu climă temperată și în condiții de umiditate moderată. – Din fr. mésophyte. Vezi definitia »