DENTÁR, -Ă, dentari, -e, adj. 1. De dinte, al dinților, privitor la dinți. 2. De dentist, care aparține dentistului, privitor la dentist. – Din fr. dentaire, lat. dentarius. Vezi definitia »

ciorlogár, ciorlogári, s.m. (reg.) om de nimic, cioflingar, ciorciofleac, ciorogar. Vezi definitia »

CÂRCIOGÁR, cârciogari, s. m. (Reg.) Om căruia îi plac cearta, procesele, care găsește obiecție la orice; om cârcotaș. [Var.: cârciocár, cârciobár, corciogár s. m.] Cârciog + suf. -ar. Vezi definitia »

sar de gat Vezi definitia »

plouár s.n. (înv.) umbrelă. Vezi definitia »