Definita cuvantului perorație
PERORÁȚIE s. f. partea finală a unui discurs, a unei cuvântări, rostită pe un ton însuflețit și emfatic; (p. ext.) vorbire însuflețită. (< lat. peroratio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu perorație
uităcíe s.f. (reg.) starea uitucului. Vezi definitia »
URETRALGÍE s. f. durere nevralgică a uretrei. (< fr. urétralgie) Vezi definitia »
CISTOSTOMÍE s.f. (Med.) Deschidere a vezicii urinare la suprafața pielii abdomenului. [Gen. -iei. / < fr. cystostomie, cf. gr. kystis – vezică, stoma – gură]. Vezi definitia »
IMPOSTÁȚIE s. f. 1. (muz.) pregătire a vocii (înainte de a cânta); vocalizare. 2. (lingv.) catastază. (< it. impostazione) Vezi definitia »
TRITANOPÍE s.f. (Med.) Defect al ochiului de a nu vedea culoarea violetă a spectrului solar. [Gen. -iei. / < fr. tritanopie, cf. gr. trit- – a treia, an – fără, ops – vedere]. Vezi definitia »