prisós (prisoáse), s. n. – Surplus, îndestulare, excedent. – Var. pristos. Ngr. περισσός „abundent” (Cihac, II, 691; Murnu 47; Pușcariu, Lr., 261). – Der. prisosi, vb. (a fi în plus), cf. ngr. περισσεύω „a prisosi”; prisoseală (var. prisosință), s. f. (belșug); prisoselnic (var. prisositor), adj. (care este de prisos, excedentar). Vezi definitia »

SCOS, (2) scosuri, s. n. 1. Faptul de a scoate. 2. (Înv.) Ornament ieșit în afară pe suprafața unei construcții. Vezi definitia »

noiós, -oásă, adj. (înv.) care produce silă; grețos. Vezi definitia »

HEMATOCÓLPOS s.n. (Med.) Colectare de sânge menstrual în vagin. [< fr. hématocolpos, cf. gr. haima – sânge, kolpos – vagin]. Vezi definitia »

MORVÓS, -OÁSĂ adj. Care are morvă; răpciugos. [< fr. morveux, it. morvoso]. Vezi definitia »