Definita cuvantului perpendicular
PERPENDICULÁR, -Ă I. adj. 1. (despre drepte, plane) care formează între ele unghiuri sau diedre adiacente congruente. 2. stil ~ = variantă a stilului gotic, în Anglia în sec. XIV, manifestată mai ales în economia bolților, care dispar sub mulțimea arcelor, bogat ornamentate cu muluri decorative. II. s. f. dreaptă perpendiculară. (< fr. perpendiculaire, lat. perpendicularis)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu perpendicular
CVADRAGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de patruzeci de ani. [Cf. fr. quadragénaire, lat. quadragenarius]. Vezi definitia »
FRACȚIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conține o fracție; de forma unei fracții. ♦ număr ~ = număr format dintr-un întreg și o fracție. (< fr. fractionnaire) Vezi definitia »
SUPRATIPÁR s.n. (Filat.) Inscripție aplicată pe deasupra tiparului obișnuit al unei mărci, cu scopul de a modifica valoarea acesteia sau de a consemna un eveniment; supraimprimare; surșarj. [Pl. -re. / < supra- + tipar]. Vezi definitia »
TRINITÁR, -Ă adj., s. m. f. (adept) al trinității. ◊ trinitarian. (< fr. trinitaire) Vezi definitia »
SUMÁR, -Ă, sumari, -e, adj., s. n. I. Adj. (Despre manifestări intelectuale, orale sau scrise; adesea adverbial) (Spus sau expus) în câteva cuvinte; pe scurt, succint. ♦ Făcut în pripă, foarte simplu; superficial, expeditiv. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care constă din (prea) puține articole; strict necesar. II. S. n. 1. Conținutul pe scurt al unei scrieri, al unor studii, al unor dezbateri etc.; rezumat. 2. Tablă de materii a unei cărți, a unei reviste etc.; cuprins. – Din lat. summarius, fr. sommaire. Vezi definitia »