fiinta supranaturala buna sau rea situata intre muritori si zei, cum ar fi zeitatile inferioare sau fantomele eroilor Vezi definitia »

încumetá (încumetát, át), vb. refl. – 1. A se întemeia, a se sprijini. – 2. A îndrăzni, a cuteza. – Var. încumete, (în)cumeți. Lat. committĕre (Philippide, Principii, 141; Tiktin; Candrea-Dens., 434; DAR); cf. sp. acometer. Este dublet al lui comite, vb., din fr. commettre. Part. circulă de asemenea, fiind mai ales înv., în forma încumes. Vezi definitia »

ETICHETÁ, etichetez, vb. I. Tranz. 1. A aplica o etichetă pe un obiect. 2. Fig. A califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum crede că se cuvine. – Din fr. étiqueter. Vezi definitia »

PIETÁ s. f. Pictură sau sculptură care o reprezintă pe Madona ținându-și fiul mort pe genunchi sau în brațe. [Pr.: pi-e-] – Din fr., it. pietà. Vezi definitia »

TRESĂLTÁ vb. I. intr. A tresări, a vibra de emoție, de bucurie; a fremăta. [P.i. tresált. / după fr. tressauter]. Vezi definitia »