teșcoávă, teșcoáve, s.f. (reg.) 1. burduf mic. 2. bășică uscată; teșcău. 3. persoană, lucru vizat. Vezi definitia »

ETMOIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei etmoidale. [< fr. ethmoïdite]. Vezi definitia »

BIÓNICĂ (‹ engl. {i}) s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul proceselor biologice și al structurii organismelor vii, în scopul rezolvării prin similitudine a unor probleme tehnice și al creării de sisteme tehnice (modele) care să prezinte caracteristici funcționale asemănătoare funcțiilor organismelor vii. Vezi definitia »

CERÚZĂ s.f. Carbonat bazic de plumb, foarte otrăvitor, folosit la prepararea vopselelor albe; alb de plumb. [< fr. céruse, cf. lat. cerussa]. Vezi definitia »

URUITÚRĂ s. f. v. huruitură. Vezi definitia »