MORFOFIZIOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studierea raportului dintre structura celulelor, a țesuturilor sau a organelor și funcțiile lor. [Pr.: -zi-o-] – Morfo[logic] + fiziologie. Vezi definitia »

ESCATOLOGIE s.f. 1. Doctrină mitică-religioasă despre destinele finale ale omenirii, despre sfârșitul lumii și judecata de apoi. Vezi definitia »

ORTOGENÍE s. f. 1. ansamblu de preocupări, dezvoltarea normală a omului; planificare, control al nașterilor. 2. dezvoltare simetrică a arcadelor dentare. (< fr. orthogénie) Vezi definitia »

STELECTOMÍE s. f. excizie a unui ganglion stelar. (< fr. stellectomie) Vezi definitia »

RADIOECOLOGÍE s.f. Capitol al geneticii care studiază efectele radiațiilor naturale asupra populațiilor vegetale. [Pron. -di-o-e-, gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »