ETIMOLOGÍE s. f. 1. stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. ♦ ~ multiplă = explicarea originii unui cuvânt prin mai multe etimoane. ♦ ~ populară = modificare a formei unui cuvânt sub influența unui alt cuvânt mai cunoscut, cu care are asemănări și de la care s-ar putea crede că derivă. 2. etimon. 3. ramură a lingvisticii care studiază istoria cuvintelor, stabilind originea și evoluția formei și a sensului lor. (< fr. étymologie, lat., gr. etymologia) Vezi definitia »

RADIOECOLOGÍE s.f. Capitol al geneticii care studiază efectele radiațiilor naturale asupra populațiilor vegetale. [Pron. -di-o-e-, gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

RÁMIE s. f. plantă textilă din familia urticacee, originară din Extremul Orient. ◊ fibră, foarte suplă și rezistentă, extrasă din tulpina acestei plante. (< fr. ramie) Vezi definitia »

INTERVÉNȚIE, intervenții, s. f. 1. Faptul de a interveni într-o acțiune, într-un proces, într-o discuție etc. ♦ Invazie armată sau amestec al unui stat în treburile interne ale altui stat sau ale altui popor. ♦ (Med.; și în sintagma intervenție chirurgicală) Operație. 2. Acțiune, efort, demers făcut spre a obține ceva, mai ales o favoare. – Din fr. intervention, lat. interventio. Vezi definitia »

HEMEROLOGÍE s. f. (Rar) Știința și arta de a alcătui calendare. – Din fr. hémérologie. Vezi definitia »