Definita cuvantului clorură
CLORÚRĂ, cloruri, s. f. Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică. ◊ Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorura mercuroasă = calomel. Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată decolorant și dezinfectant. Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc.; policlorură de vinil. – Din fr. chlorure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clorură
subáșă (-și), s. m. – Primar în Turcia. – Var. subaș. Tc. subași (Șeineanu, III, 111; cf. Byck-Graur 14). Vezi definitia »
SPERMOGRÁMĂ s.f. (Med.) Examen macroscopic sau microscopic al spermei. [< fr. spermogramme]. Vezi definitia »
oglindă, oglinzi s. f. ochi. Vezi definitia »
sărutátă, sărutáte, s.f. (înv.) 1. salut. 2. sărut, pupat. Vezi definitia »
bármaniță s. f., g.-d. art. bármaniței; pl. bármanițe Vezi definitia »