Definita cuvantului pindaric
PINDÁRIC, -Ă adj. propriu lui Pindar; în maniera lirismului lui; moralizator; artificios, încărcat. ♦ odă ~ă = formă de poezie cu strofe liber organizate, pline de elan, cu construcții lexicale îndrăznețe. (< fr. pindarique)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pindaric
PARHÉLIC, -Ă, parhelici, -ce, adj. Care ține de parhelie, referitor la parhelie. Cerc parhelic. – Din fr. parhélique. Vezi definitia »
FOTOVOLTÁIC, -Ă adj. 1. Efect fotovoltaic = apariție a unei tensiuni electromotoare la contactul unui redresor când pe acest contact cade un fascicul de radiații. 2. Pilă (sau celulă) fotovoltaică = fotoelement. [Pron. -ta-ic. / < fr. photovoltaïque]. Vezi definitia »
IDEALÍSTIC, -Ă, idealistici, -ce, adj. (Rar) 1. (Fil.) Propriu doctrinei idealiste. 2. Care aspiră spre un ideal; p. ext. lipsit de simțul realității, de spirit practic. [Pr.: -de-a-] – Idealist + suf. -ic. Vezi definitia »
AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [Pr.: a-u-] – Din fr. authentique, lat. authenticus. Vezi definitia »
LINDÍC, lindíce, s.n. Clitoris. (din lat. landīca, cf. v. fr. landie; modific. de suf. *landicŭla nu pare să fie necesară; în privința păstrării literei d înaintea lui i cf. ridica; din rom. provine magh. lindik) [morf. și DMLR] Vezi definitia »