ÓPCINĂ s. f. v. obcină. Vezi definitia »

pováră (povéri), s. f. – 1. Încărcătură, greutate. – 2. Obligație, datorie supărătoare. – 3. (Înv.) Cantitate de zece mii de monede de aur. Sl. tovarŭ „încărcătură” (Cihac, II, 283; Tiktin; Conev 70), probabil contaminat cu sl. podŭvora „targă” (Candrea; Scriban), cf. sb., cr. tovar „povară”, rus. tovari „marfă” și tovarăș. – Der. povăraș, adj. (de povară); împovăra, vb. (a încărca; a îngreuna); împovărător, adj. (copleșitor). Vezi definitia »

núnă (nunélă), nunéle, s.f. (reg.) pistrui pe față; aluniță sau alt semn mic pe corp. Vezi definitia »

AMPRÍZĂ, amprize, s. f. Lățime a fâșiei de teren pe care urmează să se construiască o șosea, o cale ferată, un dig etc. – Din fr. emprise Vezi definitia »

cúșmă (cúșme), s. f. – 1. Căciulă de blană. – 2. (Banat) Pătură de lînă. – 3. (Mold.) Varietate comestibilă de ciupercă. Sl. kučĭma, în parte prin intermediul mag. kucsma (Cihac, II, 494; Gáldi, Dict., 88); cf. rut., slov. kučma, pol. kuczma. – Der. cușmar, s. m. (fabricant de căciuli). Vezi definitia »