Definita cuvantului pion
PIÓN s. m. 1. (șah) piesă de cea mai mică valoare. 2. particulă subatomică, care are proprietatea de a descărca energie asupra unui punct precis. 3. (fig.) element înaintaș al unei organizații, al unui plan de acțiune etc.; militant pentru o cauză. (< fr. pion)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pion
BURDÓN s. n. 1. Procedeu primitiv de acompaniament constând din persistența unui sunet, susținut de voce sau de un instrument. 2. Tub grav, fără găuri, care emite un singur sunet continuu, la cimpoi. 3. Coardă gravă, de acompaniament, la lăută, liră etc. 4. Registru de orgă cu timbru închis. (< fr. bourdon, it. bourdone) Vezi definitia »
CRENOPLANCTÓN s. n. planctonul apelor de izvoare. (< fr. crénoplancton) Vezi definitia »
ANNOBÓN, denumire pînă în 1973 a ins. Pagalu. Vezi definitia »
DIOTRÓN s. n. circuit de calculator cu diodă cu emisiune limitată. (< fr. diotron) Vezi definitia »
-DENDRÓN2 elem. dendr(o)-. Vezi definitia »