ENOMÉTRU s. n. aparat folosit în enometrie. (< fr. oenomètre) Vezi definitia »

MINIMÉTRU s.m. Instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor prin indicarea abaterilor lor față de un etalon de comparație. [< fr. minimètre]. Vezi definitia »

TÍTRU, titre, s. n. 1. Cantitate de substanță activă, exprimată în grame, care se află dizolvată într-un mililitru de soluție. 2. Numărul de grame dintr-o substanță cu care aceasta reacționează într-un anumit sens sau care sunt puse în libertate de un centimetru cub de soluție. 3. Titlu (6). ♦ Număr care indică finețea firului de mătase și a fibrelor sintetice. – Din fr. titre. Vezi definitia »

CIRCUMTERÉSTRU, -Ă, circumtereștri, -stre, adj. Care se află în jurul Pământului, care înconjură Pământul. – Din fr. circumterrestre. Vezi definitia »

INSALÚBRU, -Ă adj. neigienic, dăunător sănătății. (< fr. insalubre) Vezi definitia »