Definita cuvantului planimetrie
PLANIMETRÍE s. f. 1. ramură a topografiei care se ocupă cu determinarea și reprezentarea pe un plan, pe o hartă a detaliilor de pe o suprafață de teren. 2. parte a geometriei care studiază suprafețele plane; geometrie plană. (< fr. planimétrie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu planimetrie
BRADILALÍE s. f. tulburare de limbaj constând în încetinirea ritmului articulării cuvintelor; bradiartrie, bradiglosie. (< fr. bradylalie) Vezi definitia »
MIELOGRAFÍE, mielografii, s. f. (Med.) Metodă de investigație radiologică a canalului medular și a formațiilor celulare din măduva formatoare de sânge. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélographie. Vezi definitia »
NEURONOFAGÍE s.f. Proces prin care o celulă nervoasă alterată este fagocitată de alte celule speciale din jurul ei. [Gen. -iei. / < fr. neuronophagie]. Vezi definitia »
SALPINGOSCOPÍE, salpingoscopii, s. f. (Med.) Explorare vizuală a orificiului intern al trompei lui Eustache cu ajutorul salpingoscopului. – Din fr. salpingoscopie. Vezi definitia »
HALALÁIE s. f. V. hălălaie. Vezi definitia »