RAGTIME s. n. 1. Tip de piesă muzicală în ritm de jaz, născută din fuziunea folclorului negru cu muzica de dans. ◊ (Adjectival) Dans ragtime. 2. Stil pianistic de interpretare a muzicii ragtime (1). [Pr.: régtaim] – Cuv. engl. Vezi definitia »

CIOCLOVÍME s. f. Ciocoime. – Din cioclov[ină] + suf. -ime. Vezi definitia »

TOTÍME, totimi, s. f. (Înv.) Tot; totalitate. – Din tot + suf. -ime. Vezi definitia »

ECHINODÉRME s. n. pl. încrengătură de animale marine nevertebrate, cu țepi, cu simetrie radiară și cu schelet extern calcaros, din plăci. (< fr. échinodermes) Vezi definitia »

vấntură-lúme s. m. și f., g.-d. lui vấntură-lúme; pl. vấntură-lúme Vezi definitia »