PITOÁȘCĂ, pitoaște, s. f. (Reg.) Specie de ciupercă comestibilă, înrudită cu mânătarca (Boletus granulatus). – Pită + suf. -oașcă. Vezi definitia »

VICARIÁNȚĂ s. f. (fiziol.) substituție a unui organ de către altul în îndeplinirea unei funcții vitale sau utile organismului. (< fr. vicariance) Vezi definitia »

VOCÁLĂ s. f. sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă reprezentând un asemenea sunet. (< lat. vocalis, germ. Vokal) Vezi definitia »

PRĂJITÚRĂ, prăjituri, s. f. Produs de patiserie preparat din făină, zahăr, grăsimi, ouă și ingrediente, care se consumă, de obicei, ca desert. – Prăji + suf. -tură. Vezi definitia »

TIFLOTÉHNICĂ s. f. ramură a tiflologiei care se ocupă cu problema materialelor didactice a aparatelor speciale pentru uzul nevăzătorilor. (< tiflo- + tehnică) Vezi definitia »