CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva în onoarea sau reputația sa; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari. Vezi definitia »

Eteria (Philiki Hetairia – Societatea prietenilor), (Φιλική Εταιρεία) este o organizație secretă creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos la data de 14 septembrie 1814 după ideile lui Constantin Rigas din Velestino, și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană, și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere (frontierele acesteia nefiind specificate, dar se spera tot înconjurul mării Egee și capitala Constantinopol, conform „Marii Idei”). [modifică] Context Întemeierea Eteriei este concomitentă cu cea a societăților Frăția și Junimea în țările române, și se încadrează în marea mișcare socială revoluționară a anilor 1820-1830, care a condus la independența țărilor din America latină, la revoluția franceză din 1831, la Revoluția Română de la 1821 și la revolta grecilor, care a dus la independența Greciei. Ideile și organizarea internă a Eteriei sunt inspirate din cele apărute cu patruzeci sau treizeci de ani mai devreme în America de nord și în Franța, idei care sunt prezente și în Supplex Libellus Valachorum redactat de Nicolae Ursu în 1784. Eteria avea filiale peste tot unde existau comunități grecești, desfășurând o activitate intensă și în Principatele Române (unde cel mai cunoscut dintre eteriști este Tudor Vladimirescu). Ea se sprijinea pe forța materială a burgheziei comerciale (îndeobște grecească în Imperiul Otoman), destul de numeroasă și avută. [modifică] Evenimente În 1821, Eteria a decis declanșarea revoluției, dar erorile făcute încă de la început de Alexandru Ipsilanti, devenit epitrop general al Eteriei, aveau să-i creeze grave dificultăți și să-l ducă în conflict cu Tudor Vladimirescu, care a condus Revoluția de la 1821. În cele din urmă, eteriștii l-au asasinat pe Tudor Vladimirescu, care avea ca obiectiv nu numai înlăturarea dominației Porții, ci și a domnitorilor fanarioți greci. Ca urmare a acțiunilor nechibzuite a conducătorilor, revoluția eteriștilor eșuează, fiind înăbușită de puterea otomană, și doar presiunea statelor occidentale îi silește pe turci, dupa nouă ani de lupte și de represiune, să recunoască independența Greciei centrale (Etolia, Beotia, Eubeea, Atica, Peloponezul și ins. Ciclade) în 1839. Vezi definitia »

BASTILIA, fortăreață în Paris, construită între 1370 și 1382, închisoare de stat din sec. 15. Simbol al absolutismului regal, a fost luată cu asalt de masele populare pariziene la 14 iul. 1789 și demolată în 1790. Vezi definitia »

SÓIA s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, originară din Asia, ale cărei semințe sunt folosite în industria alimentară, în farmacie etc. [< fr. soja, soya]. Vezi definitia »

ALMERIA, oraș în S Spaniei (Andaluzia), port la M. Mediterană; 154,9 mii loc. (1987). Ind. chimică și contr. de mașini. Ciment și conserve. Citadela Alcazaba (începută în sec. 8), catedrală (sec. 16). Vezi definitia »