BONAPARTÍSM s. n. 1. formă a dictaturii marii burghezii, în Franța, după victoria revoluției de la sfârșitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. ◊ atașament față de dinastia întemeiată de Napoleon. 2. formă de dictatură personală. (< fr. bonapartisme) Vezi definitia »

PARNASIANÍSM s.n. Curent sau școală literară franceză în a doua jumătate a sec. XIX, care cultiva o poezie picturală, rece și impersonală, caracterizându-se prin cultul formei și printr-un estetism exagerat. [< fr. parnassianisme, cf. Parnasul contemporan – revistă franceză (1866-1876)]. Vezi definitia »

SEMANTICÍSM s.n. Filozofie semantică. [Var. semantism s.n. / < rus. semantițism, cf. fr. sémantisme]. Vezi definitia »

ANTICOLONIALÍSM s. n. mișcare social-politică a popoarelor împotriva colonialismului. (< fr. anticolonialisme) Vezi definitia »

AREÍSM s.n. (Geol.) Stare a unei regiuni areice. [Pron. -re-ism. / < fr. aréisme]. Vezi definitia »