MICROFONÍE s.f. 1. Reacție care se produce între un microfon în funcțiune și difuzoarele sale atunci când amplificatorul întrece ca volum o anumită limită. ♦ Fenomen care are loc atunci când la condensatorul variabil al unui radioreceptor nu funcționează bine gama de unde scurte. 2. Slăbire a vocii. [Gen. -iei. / < fr. microphonie]. Vezi definitia »

LIPURÍE s.f. (Med.) Eliminare de lipide prin urină. [Gen. -iei. / < fr. lipurie, cf. gr. lipos – grăsime, ouron – urină]. Vezi definitia »

SINUSCOPÍE s.f. Examen al sinusurilor oaselor feței. [Gen. -iei. / < fr. sinuscopie, cf. lat. sinus – cavitate, gr. skopein – a privi]. Vezi definitia »

OBDÚCȚIE s. f. (geol.) încălecare a unei plăci terestre suboceanice peste altă placă. (< germ. Obduktion) Vezi definitia »

CATIGORÍE, catigorii, s. f. (Înv.) Clevetire, calomnie, defăimare. – Din ngr. katigoría. Vezi definitia »