poghírcă, poghírci, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) fire de cânepă răsărite târziu și nedezvoltate, rămase mici și subțiri; poșomogi, bârzoci (din care se face cea mai bună canură). 2. (la pl.) cereale, legume, fructe etc. slab dezvoltate. 3. om mic de statură, pipernicit; (în forma: boghircă) om cu mintea slabă, prost, neghiob; jucător prost la jocurile de noroc; femeie urâtă. 4. nume de pasăre. 5. s.m. (în forma poghirc) nume de plantă târâtoare. Vezi definitia »

UMBÉLĂ s. f. inflorescență racemoasă cu flori dispuse pe pedunculi, care pornesc din același punct și se ridică la aceeași înălțime. (< lat. umbella, fr. ombelle) Vezi definitia »

HEMÍNĂ s. f. substanță organică formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. (< fr. hémine) Vezi definitia »

LUMINOSCHÉMĂ s.f. (Tehn.) Tablou schematic reprezentând elementele unei instalații, prevăzut cu becuri colorate care indică prin semnalizare luminoasă funcționarea instalației; schemă luminoasă. [Et. incertă]. Vezi definitia »

cirăpeálă, cirăpéli, s.f. (înv.) vas de scos apă. Vezi definitia »