CARIOMETRÍE s. f. Măsurare a diametrului nucleelor celulare cu ajutorul microscopului. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. caryométrie. Vezi definitia »

PLANETOLOGÍE s.f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

TERMOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază efectele termice ce însoțesc reacțiile chimice. (< fr. thermochimie) Vezi definitia »

CONCENTRÁȚIE s. f. (chim.) grad de saturare, de densitate a unui corp; raport între cantitatea de substanță dizolvată și cantitatea de solvent sau de soluție obținută. (<fr. concentration) Vezi definitia »

STADIMETRÍE s. f. Operație topografică pentru întocmirea planurilor și a hărților, în care distanțele terestre se determină pe cale optică. – Din fr. stadimétrie. Vezi definitia »