CACTACÉE s. f. pl. familie de plante exotice, cu tulpina cărnoasă și spinoasă: cactusul; cactee. (< fr. cactacées) Vezi definitia »

AGARICACÉE s. f. (La pl.) Familie de ciuperci cu picior și pălărie prevăzută la partea inferioară cu numeroase lamele; (și la sg.) ciupercă din această familie. – Din fr. agaricacées. Vezi definitia »

BLASTOIDÉE (‹ {s} gr. blastos „mugur” + eidos „aspect”) subst. (La pl.) Clasă de echinoderme exclusiv fosile, cu simetrie pentaradiară și schelet sub formă de de cupă, fixate printr-un peduncul scurt. Apar în Silurianul superior și trăiesc pînă în Permian, avînd maximul de dezvoltare în Carbonifer, în mările calde ale emisferei australe (Blastoidea). Vezi definitia »

CACTÉE, cactee, s. f. (La pl.) Familie de plante cărnoase și spinoase, cu suc apos sau lăptos, având ca tip cactusul; (și la sg.) plantă făcând parte din această familie. – Fr. cactées. Vezi definitia »

TIOURÉE s. f. Substanță organică, incoloră, solubilă în apă, întrebuințată la fabricarea unor medicamente sau a unor materiale plastice. [Pr.: ti-o-u-re-e] – Din fr. thio-urée. Vezi definitia »