IZOBÁR, -Ă adj. 1. Cu presiune constantă. 2. (Despre substanțe chimice) Cu aceeași greutate atomică, dar cu numere atomice diferite. // s.f. Linie care unește pe o diagramă, pe o hartă punctele de egală presiune. [Var. isobar, -ă adj., s.f. / < fr. isobare, cf. gr. isos – egal, baros – greutate]. Vezi definitia »

POLIGANGLIONÁR, -Ă adj. Compus din mai mulți ganglioni. [< fr. polyganglionnaire]. Vezi definitia »

FALSÁR, falsari, s. m. (Înv.) Falsificator. – Lat. lit. falsarius (it. falsario). Vezi definitia »

cioltár (cioltáre), s. n. – 1. Pătură care se pune pe cal. – 2. Covor. Tc. çoltar (Cihac, II, 566; Șeineanu, II, 131); cf. bg. čultar, sb. čoltar, mag. csoltár, pol. czoldar. Vezi definitia »

ANTIFONÁR, antifonare, s. n. Carte care cuprinde antifoane¹. – Din ngr. antifonári. Vezi definitia »